Despre noi, în cuvintele altora:
“Când eram copii ne jucam făcându-ne cuiburi din paie sau iarbă, construind fortărețe în copaci și cazemate în lanul de grâu. Aveam senzația că am creat o lume magică, că avem un adăpost, că suntem protejați și avem un loc secret, confortabil, în care pot intra doar cei care ne plac. Aceste trăiri și acest joc încercăm apoi să le transpunem ca adulți în locuirea noastră. Cu toate acestea, multe dintre clădirile în care trăim şi muncim sunt lipsite de “suflet”, având un impact nociv asupra mediului şi asupra sănătăţii. În felul acesta ajungem de multe ori să ne petrecem timp îndelungat în spații care nu ne oferă confortul mental, stimularea și liniștea de care avem nevoie.
Însă arhitectura nu ar trebui să domine natura, ci să comunice cu ea. Aceasta este convingerea de la care au pornit arhitecții Alina Negru și Alessandro Serra și regizorul Ioana Dorobanțu-Gordon. Împreună, cei trei consideră că arhitectura tradițională din pământ are un excelent potențial în a deveni un element reprezentativ pentru judetul Timiș și pentru Banatul de câmpie. Însă proiectul pe care îl propun comunităților din Banat nu se referă doar la clădiri, ci mai ales la oameni.
Proiectul “Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat” vizează “arhitectura meșteșugită”, cu materiale naturale și tehnici locale, după cum ar spune membrii asociației Recult, printre care se regăsesc și Alina, Alessandro și Ioana. Asociația este preocupată din 2010 de calitatea actului creator în arhitectură și în disciplinele conexe, dar și de sensibilizarea publicului pentru o percepere corectă a acestuia. Cei doi arhitecți, Alina și Alessandro, care s-au întâlnit în Franța, unde Alina se specializa în (ați ghicit) arhitectura de pământ. Descoperind prin intermediul Alinei casele tradiționale de pământ din Banat, Alessandro a rămas vrăjit și țintuit locului – învățând limba română și dedicându-se proiectului de valorificarea a acestora. Datorită potențialului vizual extraordinar al caselor de pământ, dar și datorită poveștilor fascinante care se ascund între pereții acestora, regizorul Ioana Dorobanțu-Gordon s-a alăturat și ea echipei.
Concluzia la care au ajuns în urma plimbărilor și cercetărilor pe care le-au făcut e că arhitectura tradițională din pământ are un excelent potențial de a deveni un element reprezentativ pentru judetul Timiș și pentru Banatul de câmpie. Cu toate acestea, potențialul acestor case din pământ nu este valorificat și, mai mult de atât, ele sunt într-un proces de dispariție, pentru că există tot mai puțini meșteri capabili să le construiască și să le întrețină. În țările vecine europene, arhitectura tradițională reprezintă o valoare culturală recunoscută, utilizată ca motor al promovării teritoriului, în vederea unui turism sustenabil și a unei reafirmări a specificului comunităților locale. În schimb la noi, casele tradiționale din Banatul de câmpie, în mare lor majoritate case din pământ contruite în diferite tehnici, sunt lăsate în paragină sau sunt dărâmate de proprietarii lor care, de cele mai multe ori în necunoștință de cauză, consideră că ele nu mai nicio valoare și că nu mai pot fi întreținute sau salvate.
Ce ne rămâne de făcut în cazul acesta? Să ciulim urechile și să deschidem ochii, pentru că cei trei și-au propus demararea unei campanii de conștientizare a potențialului caselor tradiționale din pământ din Banat. Promovată ca simbol al specificului și tradițiilor locale, casa din pământ poate genera diverse și multiple surse de venit pentru localnici. Spre exemplu, crearea unor trasee tematice care să cuprindă case din pământ, recondiționate și transformate în mici structuri de primire, ar aduce turiști dornici să fie cazați în aceste locuințe, dornici să cunoască modul tradițional de viețuire, să consume produse tradiționale, gătite în cuptorul de pământ, bunăoară, sau să participe la diverse activități, cum ar fi muruiala de primăvară a unei astfel de case.”
FUNDAȚIA COMUNITARĂ TIMIȘOARA, aprilie 2017